CACTUSII

FacebookPinterestShare

Cactusii apartin familiei CACTACEAE.  La fel ca plantele suculente  sunt bine adaptați unui mediu cu precipitații reduse, de aici si numele de ” fântâna deșertului ” si este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale mediului.

Aranjamentul #149
Aranjamentul #149

Este planta specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. Frunzele s-au transformat în spini, pentru a preveni evaporatea apei prin transpirație și servesc de apărare a plantei contra animalelor însetate. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în celule sale mari cantități de apă, care, în caz de nevoie, poate fi folosită de cei rătăciți prin deșert.

Fotosinteza se realizează prin tulpinele îngroșate care îmagazinează apă. Foarte putini membrii ai familiei au frunze și acestea sunt rudimentare și de viață scurtă.

Forma cactuşilor:

  • columnari – ajung până la mai mulţi metri înălţime ; 

  • arbustivi – au mai multe ramuri care pornesc de obicei de   la bază dintr-un trunchi scurt ;

  • globulari – sunt cei mai raspândiţi şi mai cunoscuţi ;

  • târâtoare: au ramuri aproape de sol sau se târesc   pe sol .

Aranjamentul #146
Aranjamentul #146

Radacina: diferã de la o specie la alta , în   funcţie de solul în care trãiesc. Unele au rãdãcinã pivotantã capabilã sã înmagazineze o mare cantitate de apã. Din aceastã categorie   fac parte plantele care trãiesc în locuri stâncoase sau speciile   care au forma corpului platã. Altele au rãdãcina bogat  ramificatã dispusã de obicei aproape de suprafaţã. Din aceastã categorie fac parte majoritatea cactuşilor care trãiesc   în zonele litorale sau nisipoase, unde, prin aceste rãdãcini   valorificã mai bine precipitaþiile puţine.

Plantele epifite   au rãdãcini cu care, pe lîngã faptul cã îşi   absorb apa şi substanþele nutritive din substratul în care   trãiesc, se fixeazã în ramificaţiile arborilor tropicali   pe care trãiesc.

Trunchiul: în general este rezervorul de apã.

Pentru a împiedica evaporarea excesivã a apei din corpul plantei,   epiderma este îngroşatã. Unele specii au pe epidermã,   în exterior, un strat ceros, pâslos sau suberificat (ca de plutã)   care le protejeazã de soarele prea puternic. Corpul este format din coaste   sau mamile, acestea umbrându-se reciproc, cu rol important în pãstrarea   apei.

Acelaşi rol le revin şi spinilor.

Aranjamentul  #88
Aranjamentul #88

Spinii: sunt de fapt frunzele cactuşilor, chiar dacã suprafaţa   lor s-a micşorat, scãzând astfel gradul evapotranspiraţiei.   Spinii aparã plantele de animalele care le-ar consuma, iar cele care   au formã de cîrlig, agãţându-se de blana animalelor,   contribuie la înmulţirea şi rãspândirea pe un   areal mare al plantelor, în consecinţã la supravieţuirea   speciilor. Unii spinii au capacitatea de a absorbii apa din ceaţã şi roua dimineţilor, asigurându-şi şi în acest   fel necesarul de apa necesar vieţuirii.

Spinii sunt dispuşi în areole, nişte smocuri mici, dispuse   pe coastele sau mamilele care formeazã corpul plantei. Din areolele situate   în vârful plantei se dezvoltã mugurii florali. Spinii pot   fi aşezaţi în mijlocul areolei, numiţi spinii centrali   sau pe marginea acestea, numiţi spinii laterali. Dispoziţia, forma,   numãrul, culoarea lor sunt specifice fiecãrei specii şi ajutã   la o corectã determinare a acestora.

Florile: au o durtã scurtã de viaţã si prezintã o mare varietate   de culoare.

Aranjamentul #94
Aranjamentul #94

Fructele şi seminţele: în urma polenizãri se formeazã fructul care conţine seminţele. Fructele sunt foarte diferite ca mãrime, formã şi culoare, uneori acoperite de ţepi sau cu formaţiuni asemãnãtoare cu firele de lânã sau solzii de peşte.

sursa: http://www.aztekium.ro ;

Aranjamentele AV Fabrica de Flori :

Aranjament #119 - mammillaria
Aranjament #119 – mammillaria
#118
Aranjament #118
Aranjament #188
Aranjament #188
Aranjament #113
Aranjament #113
Aranjament #112
Aranjament #112
Aranjament #106
Aranjament #106